El presente artículo propone una interpretación ontológica del concepto de capital humano a la luz de la metafísica de Nietzsche y de “El Trabajador” de Jünger. En ese sentido cabe preguntarse por el fundamento y las implicancias de aquel concepto que habiendo crecido dentro del ámbito económico, supone sin embargo el suelo de una nueva comprensibilidad de la posición histórica del hombre.

La formación docente es indispensable para responder a los requerimientos de la compleja sociedad actual. De su conocimiento, iniciativa, praxis y creatividad depende el éxito o el fracaso del sujeto que aprende. Al modificar el rol del docente se transforma la actitud de los estudiantes. ¿Cómo entender la formación filosófica transdisciplinar? Este texto responde a este y otros cuestionamientos: ¿cuáles son los planteamientos pedagógicos afines a la era digital? ¿en qué medida las TIC se encuentran al servicio de una filosofía (...) educativa transdisciplinar?, ¿cómo se explica ese enfoque en la formación del docente?, ¿cuál es la función de la formación en la innovación educativa?, ¿cómo formar para la ciudadanía mundial?, ¿cuáles son las contribuciones de las nuevas ciencias para la formación educativa? El crecimiento exponencial de la ciencia y de la tecnología nos obliga a pensar en procesos formativos innovadores. En tal sentido, resulta imprescindible el estudio de estas problemáticas. (shrink)

The main aim of this article is to reflect on the impact of biases related to artificial intelligence (AI) systems developed to tackle issues arising from the COVID-19 pandemic, with special focus on those developed for triage and risk prediction. A secondary aim is to review assessment tools that have been developed to prevent biases in AI systems. In addition, we provide a conceptual clarification for some terms related to biases in this particular context. We focus mainly on nonracial biases (...) that may be less considered when addressing biases in AI systems in the existing literature. In the manuscript, we found that the existence of bias in AI systems used for COVID-19 can result in algorithmic justice and that the legal frameworks and strategies developed to prevent the apparition of bias have failed to adequately consider social determinants of health. Finally, we make some recommendations on how to include more diverse professional profiles in order to develop AI systems that increase the epistemic diversity needed to tackle AI biases during the COVID-19 pandemic and beyond. (shrink)

Objetivamos discutir a crítica, avançada por Colin Howson em Hume's problem, segundo a qual o argumento do milagre (doravante, AM) comete a falácia da taxa-base. Por falácia da taxa-base, entende-se a negligência do valor da probabilidade prévia de determinada hipótese ou teoria T, P(T). Por sua vez, em uma de suas versões, AM assere que apenas assumindo que uma teoria científica madura T é aproximadamente verdadeira não faz de seu sucesso preditivo um milagre. Formalizado probabilisticamente, Howson argumenta que a conclusão (...) de AM, a probabilidade de que a teoria T seja aproximadamente verdadeira é grande, apenas se segue se assumirmos para T um valor não-negligenciável. Tal crítica de Howson despertou duas categorias de reação na literatura especializada: supondo que AM comete a falácia da taxa base, alguns autores propuseram abandonar AM enquanto um argumento para a tese epistemológica do realismo científico, ao passo que outros defenderam que apenas uma versão de AM comete a falácia da taxa-base; defendendo que AM não comete a falácia da taxa base, certos autores alegaram alguns problemas na formalização probabilística de AM, enquanto outros buscaram refinar tal formalização de modo que a nova evite a falácia em questão. Tendo apresentado esse estado da arte, investigaremos se a formalização probabilística do argumento do milagre é razoável. Discutiremos se ela acomoda a natureza de inferência à melhor explicação pressuposta no AM. Por fim, indicaremos, brevemente, algumas dificuldades para a crítica de Howson ao assumir-se que AM instancia, na verdade, uma abdução Peirceana. (shrink)

O presente artigo tem por objetivo mostrar, desde a psicanálise freudiana, um caminho possível que a leva ao encontro da filosofia de orientação fenomenológica. Em O eu e o isso, de 1923, Sigmund Freud emprega uma nova noção pouco explorada na literatura psicanalítica: o eu-corpo. O escopo de nossa análise delimita-se à interpretação e à explicitação da noção de eu-corpo tal como esta foi apresentada por Freud, confrontando-a com a fenomenologia em Merleau-Ponty e Michel Henry. Para tanto, propomos uma análise (...) em quatro tempos. Inicialmente, evidenciaremos o entendimento de Freud sobre o modelo de psicologia originada em Brentano que tem como um de seus desdobramentos a fenomenologia. Depois, mostraremos como a concepção do isso, segundo o próprio texto de Freud, foi determinante para que ele formulasse uma revisão da primeira tópica e a incorporasse em uma segunda tópica. Por fim, nas últimas duas partes, examinaremos o tratamento dado por Merleau-Ponty e Michel Henry à questão do corpo. Concluímos que é possível o encontro entre a psicanálise e a fenomenologia via a noção de eu-corpo freudiano; contudo, tal condução implicará reformulações em teses centrais da psicanálise. (shrink)

Defensores do princípio da precaução propõem com frequência mudanças nas práticas científicas, para que elas facilitem o mesmo objetivo do princípio: evitar ameaças incertas ao ambiente ou à saúde humana. A ciência deveria ser uma ciência precautória. Apesar da importância prática da ciência precautória e da sua proximidade com os debates sobre ciência e valores, ela ainda não foi sistematicamente examinada. Neste artigo, pretende-se contribuir para a literatura sobre a ciência precautória de dois modos: sistematizando sua literatura prévia e propondo (...) uma definição de um de seus elementos principais, a precaução epistêmica, como uma orientação específica para a gestão de riscos indutivos. Conclui-se com algumas objeções que tal definição levanta, bem como caminhos de pesquisas futuras para abordá-las. (shrink)

De ce a fost fondată Uniunea Europeană? Un prim răspuns ar fi dorinţa de pace după un război devastator şi umilitor. Un al doilea răspuns ar fi realizarea importanţei unităţii. O unitate care se va caracteriza printr-o diversitate a culturilor şi a limbilor. Statele europene nu au dorit să renunţe la suveranitatea lor, au vrut să devină un corp comun pentru a nu a mai putea fi călcate în picioare de iureşul istoriei. Ca orice unitate, UE avea nevoie de un (...) cadru de reglementare oferit de instituţii şi politici europene. De asemenea, pentru a armoniza ceva trebuie să poţi pune împreună anumite elemente separate. Armonizarea Uniunii a fost realizată prin fondarea instituţiilor şi a reglementărilor acestora (structura instituţională a UE este prezentată în Anexa nr. 1). Instituţionalizarea Uniunii Europene este cheia de boltă a construcţiei istorice europene. Început în anul 1957, acest proces a lăsat urme adânci în conştiinţa politică europeană. Dacă la început a fost privită cu reticenţă, acum Uniunea nu poate exista fără instituţii. (shrink)

După sfârşitul celei de a doua mari conflagraţii mondiale, Europa se afla în ruină şi dezastru economico-social. Ajutorul dat de Statele Unite ale Americii în reconstrucţia statelor europene a fost vital pentru supravieţuirea Occidentului european. În anul 1948, cinci state (Franţa, Marea Britanie, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg) semnează Tratatul de Cooperare Culturală, Socială, Economică şi Apărare Colectivă, pe scurt Tratatul de la Bruxelles . După numirea generalului Dwight Eisenhower în funcţia de comandant suprem aliat în Europa, acest tratat (...) va deveni parte a documentelor NATO. Nevoia de apărare împotriva ameninţării sovietice se face şi mai vizibilă în propunerea ministrului de externe francez Réne Pléven. Planul Pléven, propus în anul 1952, viza constituirea unei Comunităţii Europene a Apărării, dar şi a unei Comunităţi Politice Europene. Planul nu a fost votat de către Adunare Franceză în anul 1954. Eşecul acestei comunităţi se datorează lipsei de viziune a liderilor europeni. O altă piedică în adoptarea acestui plan a fost teama statelor naţionale de posibila federalizare a Europei. (shrink)

Extreme inequality of opportunity leads to a number of social tensions, inefficiencies and injustices. One issue of increasing concern is the effect inequality is having on people’s fair chances of attaining meaningful work, thus limiting opportunities to make a significant positive contribution to society and reducing the chances of living a flourishing life and developing their potential. On a global scale we can observe an increasingly uneven provision of meaningful work, raising a series of ethical concerns that need detailed examination. (...) The aim of this article is to explore the potential of a normative framework based upon the idea of contributive justice to defend a fairer provision of meaningful work. (shrink)

Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. Există pericolul (...) ca această nouă capabilitate să dubleze NATO sau există pericolul ca Uniunea să își dezvolte o capacitate dar fără puterea de a o proiecta. Un conflict ce se întrevede în viitor este între președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, în opinia unor eurosceptici. Dezvoltarea acestor capabilități este necesară Uniunii ce se dorește un important actor pe scena internațională. (shrink)

Darwin’s claim that Natural Selection, through optimization of fitness, explains complex biological design has not yet been properly formalized. Alan Grafen’s Formal Darwinism Project aims at providing such a formalization and at demonstrating that fitness maximization is coherent with results from Population Genetics, usually interpreted as denying it. We suggest that Grafen’s proposal suffers from some limitations linked to its concept of design as optimized fitness. In order to overcome these limitations, we propose a classification of evolutionary facts based on (...) a bi-dimensional complexity space, which adds robustness to fitness as measure of the quality of a design. In this space, each point represents an organismic architecture, and movement between two points would be an evolutionary fact. Natural Selection explains movement along the fitness axis, while non-selective mechanisms explain movement on the robustness axis. Moreover, we propose a thermodynamic metaphor to draw parallelisms between notions of fitness and entropy, robustness and energy, and movement in this space and reversible and irreversible cycles. We argue that this metaphor illustrates different evolutionary processes usually overlooked by proposals of formalization of Darwinian theory, such Grafen’s Formal Darwinism Project. (shrink)

Hoy en día, el fuerte consagramiento y la expansión de la propiedad privada ha llevado al olvido a muchos métodos de gobernar recursos que no están basados en la exclusividad. Frecuentemente se escucha hablar de la propiedad como un derecho de dominio absoluto, algo inviolable que no conlleva obligaciones. Sin embargo, desde los inicios de la historia jurídica podemos observar que los derechos de propiedad han estado habitualmente acompañados de obligaciones y limitaciones, además de un mandato moral solicitando que el (...) manejo de la propiedad sea en vista al bien común. (shrink)

Die Diversität von Nahrungspflanzen, ein Ergebnis Jahrtausende langer Zuchtbemühungen, ist in den letzten Jahrzehnten dramatisch zurückgegangen. Schätzungen zufolge machen von den über 7000 Nahrungspflanzenarten ganze 103 Sorten 90% der Nahrungsmittelproduktion aus. Dieser Verlust könnte in Zukunft gewaltige negative Auswirkungen auf die Nahrungsmittelsicherheit haben, da die Biodiversität eine zentrale Rolle bei der Absorbierung biotischer und abiotischer Stressfaktoren spielt, die auf die Pflanzen wirken. Darüber hinaus stellt der Verlust eine bedeutende Verarmung nicht nur des Pools genetischer Ressourcen dar, die zukünftigen Generationen zur (...) Verfügung stehen, sondern auch der kulturellen Diversität, indem die Nahrungsmittelvielfalt der Landesküchen eingeschränkt und sowohl Kulturlandschaften als auch Stadtgärten vereinheitlicht werden. Wegen der grundlegenden Funktion, die die Agrobiodiversität in der menschlichen Gesellschaft erfüllt, werden wir im Folgenden verschiedene Schwierigkeiten bei der Pflege der Agrobiodiversität als ein gemeinsames Erbe der Menschheit in einer stark ungleichen Welt erörtern. Zuvor jedoch möchten wir untersuchen, was Agrobiodiversität eigentlich ist und welche Funktion sie für das menschliche Wohlbefinden erfüllt. Ziel dieses Artikels ist zu zeigen, inwieweit sich verschiedene Anreizsysteme unterschiedlich auf den Erhalt von Agrobiodiversität auswirken. (shrink)

Tratatul de la Lisabona pregăteşte dezvoltarea şi afirmarea Uniunii Europene pe scena internaţională. Prevederile acestui tratat sunt orientate către creşterea importanţei şi rolului Uniunii în lume. Pe noua scenă mondială, UE îşi întăreşte poziţia prin adoptarea unui tratat integraţionist cu o abordare funcţionalistă. O schimbare importantă anunţată de Tratatul de la Lisabona este dezbaterea asupra ratificării, pe cale parlamentară sau prin referendum. Este singurul tratat care a abordat o astfel de problematică. Principalele obiective ale Tratatului de la Lisabona sunt: dezvoltarea (...) unei economii de piaţă eficiente, lupta împotriva discriminării şi a excluziunii sociale, promovarea unei justiţii sociale, coeziunea teritorială, progresul tehnologic şi ştiinţific, respectul diversităţii cultural-lingvistice, protecţia cetăţenilor uniunii, dezvoltarea durabilă şi un comerţ liber şi echitabil . Se doreşte a fi un tratat care promovează valorile Uniunii, pacea şi democraţia, dincolo de graniţele europene. (shrink)

Dacă cercetarea fenomenologică are o anumită intuiţie mai mult sau mai puţin vagă a direcţiei în care se îndreaptă, ea nu ştie dintru început unde anume va ajunge, unde anume o vor ghida întrebările. Ca în Călăuza lui Tarkovski, cercetătorul aruncă înaintea sa întrebarea şi apoi o urmează, înaintând oarecum în necunoscut, în orizontul neştiut pe care întrebarea îl deschide. Tocmai de aceea cercetarea fenomenologică este o explorare, o înaintare în necunoscut, fără o hartă sigură, fără o busolă infailibilă, alta (...) decât cea a propriei pre-înţelegeri, care poate fi confirmată sau infirmată pe parcurs. Spre deosebire de alte tipuri de cercetare, care pornesc de la un dat pozitiv deja disponibil, deja asigurat, în fenomenologie cercetătorul trebuie să îşi obţină datul originar, să şi-l asigure constant, să-l extragă din contexte fenomenale în care el este de cele mai multe ori ocultat, mascat şi obturat. Tot aşa şi noi, întrebându-ne dacă şi cum ar putea fi conceput un sens originar şi integrator al trupului, unul care să premeargă şi totodată să cuprindă diversele forme de expresie corporală a existenţei umane, noi nu presupunem că îl avem deja, gata dat, disponibil, apt de a fi arătat cu degetul: iată-l! Dimpotrivă, este mult mai plauzibil ca acest sens originar să ne fie dat întâi de toate prin ocultările sale, prin formele sale derivate, privative sau sărăcite. Explorarea fenomenologică ia atunci chipul unei operaţii de desfoliere, de recuperare a unui strat de sens originar, ascuns în spatele unor aluviuni care îl acoperă şi, uneori, îl fac de nerecunoscut. (shrink)

Istoria ne-a demonstrat că statele învecinatese se războiesc mai mult iar cele care nu au frontieră comună pot fi într-o relație politică și diplomatică excelentă. Statele Unite ale Americii și România și-au construit relația în jurul așezării geografice și a comerțului. Tânărul stat american era concentrat pe dezvoltare, iar poziția geografică a țării noastre la gurile Dunării a fost un imbold în a dezvolta relații comerciale cu Principatele Române.

O ameninţare uriaşă planează asupra uneia dintre cele mai dezvoltate ţări ale lumii. Miracol economic şi sociala al secolului XX Japonia se confruntă cu o problemă gravă , îmbătrânirea populaţiei şi scăderea natalităţii. Populaţia este un factor de putere extrem de important în istoria unui stat. Fără o populaţie numeroasă un stat nu poate fi bine dezvoltat. O populaţiei mare este mărirea capacităţii economice a unui stat , într-o primă instanţă. Ulterior dezvoltarea economică ţine de un cumul de diverşi factori (...) cum ar fi diversificarea producţiei , forţa agricolă dar şi altele. Acest „câlcâi a lui Ahile” afectează Japonia , îmbătrânirea provoacă diverse consecinţe precum încetinirea economică , dezechlibrul balanţei între sexe şi chiar extincţia totală a populaţiei într-un viitor îndepărtat. (shrink)

Primul Război Mondial a fost un eveniment de neaşteptat, o dramă prin care au trecut milioane de oameni. La începutul secolului XX mulţi credea că Belle Epoque ( Epoca cea Frumoasă) a început şi nu are sfârşit. În opinia multor oameni de cultură ale acelor timpuri această epocă trebuia să dureze o veşnicie. O perioadă de pace şi linişte, o perioadă în care oamenii nu credeau că războiul va mai fi o prezenţă în viaţa lor. De cele mai multe ori (...) istoria ne oferă evenimente surprinzătoare, hazard sau nu istoria este plină de evenimente de neînţeles. Declanşarea Primului Război Mondial în acest moment ne este uşor explicabilă, dar în aceea epocă nimeni nu a perceput acest eveniment, pe care îl putem denumi un accident nefericit al istoriei. Războiul nu a lăsat în urma lui numai glorie, au fost şi momente pline de suferinţă şi de un tragism rar întâlnit. (shrink)

În istoria umanităţii greşelile au avut un rol fundamental, fiecare greşeală a dat naştere unei întâmplări sau unui fapt măreţ. O greşeală sau un pur destin istoric a dus la descoperirea continentului american, tot o greşeală, dar cu altfel de consecinţe, a fost arderea din temelii a legendarei şi magnificei Biblioteci din Alexandria. Aşadar greşeala, proprie naturii umane, modelează istoria.Dar ce ne facem atunci când greşelile sunt benevole sau au o mare doză de inconştienţă? Marile greşeli ale oamenilor au fost (...) dintotdeauna cele care au provocat mult rău semenilor, egoismul este o parte intim legată de entitatea biologică înzestrată cu raţiune, omul. (shrink)

Ce înseamnă mai exact idoli? Sunt multe definiţii dar şi multe incorectitudini. Este adevărat că fiecare religie are idolii săi, o caracteristică politeistă. Cuvântul apare cu o încărcătură puternică şi cu un caracter pur negativ, aş putea spune eretic în Biblie. Idolii sunt soldaţii Infernului. Biblia ne spune că un chip cioplit este un idol, o înfăţişare făcută după mintea ta. Este de fapt obiectul unei adorări exagerate o supunere voită faţă de un lucru sau o fiinţă. Drumul pe care (...) un idol merge este urmat de cohorte de frenetici dar şi de fanatici. În opinia mea un idol este un obiect fizic sau o reprezentare imaterială având în componenţa sa ideea de supunere, de pierdere a suveranităţii personale. (shrink)

La búsqueda de un pluralismo integrativo en filosofía de la ciencia presenta ecos fructíferos en discusiones contemporáneas de la filosofía de la psiquiatría, sobre todo en torno a la necesidad de un pluralismo que supere un reduccionismo neurobiológico y un eclecticismo biopsicosocial. Los trabajos de la filósofa Sandra Mitchell constituirán un punto de partida para visualizar la necesidad de un paradigma pluralista, al mismo tiempo que permitirán exponer la tesis de que es necesario un modelo que permita una integración real (...) entre las diversas dimensiones relevantes en psiquiatría para así no caer implícitamente nuevamente en un pluralismo reduccionista. En esta línea, se analizarán críticamente las perspectivas que han surgido en psiquiatría a la hora de lograr un pluralismo integrativo. Finalmente se revisará el modelo enactivo en ciencia cognitiva y su aplicación en psiquiatría como un posible alternativa en búsqueda de una integración en psiquiatría que permita un pluralismo integrativo a nivel ontológico, permitiendo un camino medio entre una psiquiatría neurocéntrica y una ecléctica relativista. (shrink)

Un drum început şi neterminat de vrednici înaintaşi este o datorie morală pentru cei care vor veni pe acest drum, drumul cunoaşterii lui Eminescu. Nicolae Iorga istoric de o dimensiune universală, Pompiliu Constantinescu critic literar şi estet cultural de o mare luciditate, Constantin Noica gânditor profund român, aceşti mari români au în comun voinţa de a fonda o catedră Mihai Eminescu.

Anul acesta se împlinesc 245 de ani de la Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii, 4 iulie 1776. O istorie plină de lupte, de evenimente zguduitoare, de înfruntări la nivel intern și internațional dar la finalul acestor zbateri s-au împlinit idealuri de unire și unificare statală. Expansiunea la nivel geopolitic și geostrategic a fost rapidă și susținută de credința unui excepționalism unic în istorie dar și de dorința de a căuta fericirea, mai exact libertatea de a căuta fericirea (...) și împlinirea. (shrink)

Desfăşurând harta lumii -/- Istoria şi geografia sunt lecţii pe care omenirea le-a învăţat, dar nu le-a respectat. Adesea surprinzătoare, istoria ne oferă exemple de măreţie şi de uimitor declin. Geografia ne arată cum se pot dezvolta popoarele lumii dacă sunt ajutate de mediul înconjurător. Studierea acestor lecţii ne oferă un paradox. State cu o istorie bogată, dar cu o geografie dezavantajoasă, au devenit mari puteri economice şi tehnologice ‒ un exemplu clasic este Japonia. State cu o istorie şi cu (...) o civilizaţie nu atât de bogată sunt exemple de prosperitate datorită unei geografii avantajoase ‒ Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite. Un singur stat a putut să înmănuncheze aceste lecţii şi să devină cea mai mare putere cunoscută a lumii ‒ Statele Unite ale Americii. Stat cu un destin manifest şi cu o dorinţă de a arăta lumii că libertatea este cel mai de preţ lucru. Am desfăşurat harta lumii şi am rămas uluit de ce am observat. Regiuni pline de resurse care se afundă într-o subdezvoltare uluitoare ‒ Africa, Rusia şi America Latină ‒ şi regiuni cu resurse puţine şi cu o dezvoltare impresionantă ‒ Japonia, Germania, China şi, într-o anumită măsură, şi Statele Unite ale Americii. Dacă nu ne putem alege geografia, putem măcar să ne facem istoria. După acest dicton s-au condus multe state care şi-au dorit să atingă un nivel înalt de civilizaţie. Totuşi, de acest clivaj? O sumedenie de răspunsuri ne vin în minte: model cultural, arhetip civilizaţional, dorinţa de a se dezvolta. Toate aceste state au trăit în realitatea pe care şi-au creat-o, dar şi în utopia la care au visat. Lumea este condusă de vise şi speranţe, refuzând realitatea. Expansiunea islamului este paradigma utopică a mântuirii tuturor, expansiunea capitalistă este utopia dezvoltării lumii şi avansului civilizaţiei iar utopia democratică este dorinţa ascunsă a omului de a fi egal cu toţi ceilalţi. Toate aceste utopii formează din actuala lume în care trăim o lume conflictuală, o lume avidă de resurse, o lume în care puterea este mai importantă decât modelul civilizaţional. Am denumit această carte Noua Utopie după ce am deschis cartea de istorie a lumii şi am desfăşurat harta lumii, realizând că fiecare popor şi-a format propriul său vis. Conflictul izbucnit în lume a fost declanşat de reala dorinţă a fiecărui popor de a-şi exprima liber propriul vis. Fiecare vis s-a întâlnit cu alt vis şi aşa a ieşit o realitate deformată, în care popoarele lumii, cu structură bio-genetică asemănătoare, au intrat într-un conflict fratricid, care modelează această lume în care trăim. Când scriu aceste rânduri o serie de evenimente ne-au demonstrat că utopia globalistă a lumii este desuetă şi că se revine la o nouă eră a naţionalismelor. De ce am numit aceste idei filosofice, politice şi morale utopii? Pentru că niciuna dintre aceste idei nu poate exprima, în mod real şi concret, dimensiunea realităţii în care trăim. -/- Dr. Alexandru Cristian. (shrink)

Los conceptos de evolución y cambio evolutivo son a la vez laxos y polisémicos: se aplican a fenómenos muy diferentes y no siempre se definen con precisión. La aplicación extendida del paradigma neo-darwinista clásico, además, suele imponer un esquema adaptacionista al análisis de los hechos evolutivos, en el cual las funciones juegan un papel lógicamente anterior a los rasgos y sus formas. En este artículo proponemos, como etapa previa a la formulación de hipótesis sobre las causas del cambio, un modelo (...) de espacio forma-función que pueda responder a preguntas como cuándo se da un cambio en los rasgos de una arquitectura biológica y de qué tipo son estos cambios. Un modelo de este tipo nos permite ver claramente cuándo se da un cambio en la forma o en la función y qué alcance evolutivo tiene. (shrink)

Istoria unui stat poate fi plină de evenimente care nu sunt preconizate. Pentru a cunoaște viitorul trebuie să te raportezi la trecut. Istoria evenimențială este o istorie accidentală plină de necunoscute și de interogări. Autoritatea centrală în istoria omenirii a avut caracter diferit de la stat la stat. Faraoni, împărați, regi sau moguli, toți acești conducători au avut în jurul lor un grup de oameni care i-a ajutat în actul de administrare al țării. În calitatea lor de guvernatori, intendenți, legați (...) sau sub diverse alte denumiri, acești funcționari se aflau în slujba puterii centrale administrative. Rolul acestor funcționari a variat de-a lungul istoriei. Reprezentarea lor nu a fost doar pur formală. Delegarea de autoritate s-a făcut în baza unei rațiuni și a unui calcul pragmatic și anume o reprezentare exactă a voinței liderului în comunități care nu gravitau în jurul centrului său de putere. În istorie, reprezentanții autorității centrale au avut un rol fundamental în promovarea puterii centrale la nivel local, în provincii. Guvernatorii de provincii au fost emisarii puterii centrale, numirea și demiterea lor depinzând de voința unilaterală a conducătorului. Evoluția statală a mărit importanța rolului acestui reprezentant de la simplu emisar sau de la persoana care pune în practică voința conducătorului la un adevărat administrator al problemelor unei comunități. În statele democratice reprezentatul administrației centrale are un rol de gestionar al problemelor curente, dar și de control al diferitelor instituții la nivel local. Am putea spune că este un factor de echilibru și control asumat de autoritatea centrală. Reprezentarea în teritoriu a administrației centrale este o realitate în zilele noastre și o certitudine istorică. Comunitățile au avut nevoie să fie conduse de către lideri, iar liderii care au condus națiuni formate din mai multe comunități au avut nevoie de ajutoare în gestionarea mecanismelor interne ale administrării acelor popoare care au evoluat spre națiuni. Prin urmare, reprezentarea în teritoriu a fost benefică de-a lungul istoriei, iar delegarea de autoritate către persoane atent alese poate chiar întări autoritatea centrală. În epoca postmodernă a statelor democratice, reprezentanții autorității centrale sunt ghidați în luarea deciziilor de către puterea executivă la nivel central, în spiritul legii. Toate deciziile se iau cu respectarea legii, a normelor și a reglementărilor în vigoare. De asemenea, deciziile se iau și cu conștientizarea unei etici a funcției pe care o îndeplinesc. (shrink)

Este artigo é resultado do projeto de pesquisa ‘Educação e ações afirmativas: um estudo sobre a presença e o lugar de professores negros e negras no IFMT’, desenvolvido no Instituto Federal de Educação, Ciência e Tecnologia de Mato Grosso. Tem por objetivo analisar, a partir de uma pesquisa quantitativa, a presença e o lugar de docentes negros e negras na estrutura educacional e administrativa do IFMT. Problematizamos especificamente esta instituição, de modo a compreender o locus dela no cenário de implementação (...) de políticas de ações afirmativas no Brasil pós Durban (2001), tendo em vista que, no contexto geral das universidades públicas e privadas brasileiras, é visível a diminuta presença de professores negros e negras na estrutura didática e administrativa dessas academias. Para tanto, a pesquisa parte do pressuposto de que o cerne deste problema é o racismo acadêmico, justificado ‘brasileiristicamente’ pelo mito da democracia racial, presente na obra de Gilberto Freyre (2003). Por outro lado, descontruímos a ideia de democracia racial, principal impeditivo para a discussão de políticas de ações afirmativas no Brasil até 2001, ano da Terceira Conferência de Durban, tendo como aporte teórico Florestan Fernandes (1972), Kabengele Munanga (1999, 2014), José Jorge de Carvalho (2003, 2006) e Nilma Lino Gomes (2005). Resulta da investigação que o combate à desigualdade racial na docência superior e nas instâncias administrativas universitárias requer novas medidas de ações afirmativas que promovam a igualdade racial e, por conseguinte, ampliem a presença e o protagonismo de docentes negros e negras no ambiente acadêmico. (shrink)

Este artigo tem por objetivo mostrar que no quinto capítulo, § 186, de Para além de bem e mal, Nietzsche critica a pretensão clássica dos filósofos de fundamentar a moral e de formular uma ciência da moral, porém sem jamais indagar-se sobre o sentido da própria moral e sua problemática. E mais, expor que tal crítica nietzscheana atinge Arthur Schopenhauer, cuja fundamentação da moral estaria implícita na seguinte asseveração: “neminen laede, imo omines, quantum potes, iuva! – não faças mal a (...) ninguém, mas antes ajuda a todos que puderes!”. Portanto, a partir de uma leitura lógica e estrutural do Para além de bem e mal, § 186, investigaremos no que redundou esta tarefa schopenhaueriana de fundamentar a moral. (shrink)

Reseña del libro: Daniel Loewe (2020), Ética y coronavirus. Santiago de Chile: Fondo de Cultura Económica.

This paper aims to map the different theoretical options related to the Precautionary Principle (PP). Great part of the literature on it can be systematized by answering to three different questions: is there a basic structure in the PP? If so, in which interpretation of the PP does this structure express itself? Finally, are its damage or knowledge conditions fixed or adjustable? The first question separates realist from non-realist approaches. The second question allows us to discriminate monist, dualist, or pluralist (...) positions in relation to the three interpretations of the PP: decision rule, procedural requirement, or epistemic rule. Finally, the third question distinguishes rigid from non-rigid formulations of the principle. Based on this mapping, one can not only navigate through the different formulations of the PP present both in official documents and in specialized literature, but also deflect some of its common objections, and understand Hans Jonas’ eventual connection with PP. Notwithstanding, this mapping does not capture other important themes attached to PP, which motivates a final distinction between narrow and broader forms of PP. (shrink)

This paper argues for a revised concept of authenticity entailing two demands that must be balanced. The first demand moves authenticity from the position of a strictly self-regarding virtue towards the position of a fully social virtue, acknowledging the crucial feature of steadiness, i.e. self-consistency, as being precisely what we ‘naturally’ lack. Nevertheless, the value of personal authenticity in a modern, open society comes from the fact that it brings about not only steadiness, but also the public development of a (...) variety of existential options that can be understood as Millian ‘original experiments in living’. Thus the second demand of authenticity is a demand for ‘experimental’ authenticity which covers the whole spectrum of technologies of the self, from Nietzschean ‘brief habits’, to the use of enhancement technologies. (shrink)

Explanations of the genuine openness of the future often appeal to objective indeterminacy. According to the received view, such indeterminacy is indeterminacy of certain future-tensed state of affairs that presently obtain. We shall call this view the weak indeterminate present, to distinguish it from the view we will defend in this paper, which we dub the strong indeterminate present. According to our view, unsettledness of the future is grounded on the present indeterminacy of some present-tensed state of affairs. In order (...) for an indeterminate present-tensed state of affairs to explain the unsettledness of a future-tensed state of affairs, there has to be a connection between the two. We argue that this connection can only be provided if we look at the internal structure of the relevant state of affairs. Finally, we will suggest that the best background theory to explain the connection are the so-called spontaneous collapse models of quantum mechanics. (shrink)

Kitcher has proposed an ideal-theory account—well-ordered science (WOS)— of the collective good that science’s research agenda should promote. Against criticism regarding WOS’s action-guidance, Kitcher has advised critics not to confuse substantive ideals and the ways to arrive at them, and he has defended WOS as a necessary and useful ideal for science policy. I provide a distinction between two types of ideal-theories that helps clarifying WOS’s elusive nature. I use this distinction to argue that the action-guidance problem that WOS faces (...) remains even under the aims/means distinction, because the WOS’s failure is more basic than critics have suggested. (shrink)

We argue that philosophers are competent to facilitate public discussion concerning restrictions on human migration across political borders. We also argue that presenting public audiences with a prima facie case for open borders offers a unique opportunity to elucidate important aspects of philosophical reasoning. Finally, we share resources and a lesson plan for those keen to examine the case for open borders with students, or to facilitate public discussion on these issues.

Climate change, pollution, and deforestation have a negative impact on global mental health. There is an environmental justice dimension to this challenge as wealthy people and high-income countries are major contributors to climate change and pollution, while poor people and low-income countries are heavily affected by the consequences. Using state-of-the art data mining, we analyzed and visualized the global research landscape on mental health, climate change, pollution and deforestation over a 15-year period. Metadata of papers were exported from PubMed®, and (...) both relevance and relatedness of terms in different time frames were computed using VOSviewer. Co-occurrence graphs were used to visualize results. The development of exemplary terms over time was plotted separately. The number of research papers on mental health and environmental challenges is growing in a linear fashion. Major topics are climate change, chemical pollution, including psychiatric medication in wastewater, and neurobiological effects. Research on specific psychiatric syndromes and diseases, particularly on their ethical and social aspects is less prominent. There is a growing body of research literature on links between mental health, climate change, pollution, and deforestation. This research provides a graphic overview to mental healthcare professionals and political stakeholders. Social and ethical aspects of the climate change-mental health link have been neglected, and more research is needed. (shrink)

In order to grasp the true ethical meaning of Foucault's aesthetics of existence, I begin by explaining in what sense he was an anti-normativist, arguing that the most important thing about the "final" Foucault is his strong emphasis on the idea of human freedom. I go on with a brief discussion about Foucault's sources of inspiration and a criticism of Rorty's kindred plea for "aesthetic life". I strongly reject the interpretation of Foucault's aesthetics of existence in terms of narcissistic individualism, (...) arguing, on the contrary, that it has a definite communitarian dimension. I also claim that it is rooted in the Socratic and Stoic understanding of "care of the self," at the same time allowing new challenging developments fitted for our "post-duty" historical age, by way of analogy with the process of artistic making. I conclude with some short answers to a few questions regarding the status of this aesthetics of living. (shrink)

In various responses to the COVID-19 pandemic, we can observe insufficient sensitivity towards the needs and circumstances of poorer citizens. Particularly in a context of high inequality, policy makers need to engage with the wider public in debates and consultations to gain better insights in the realities of the worst-off within their jurisdiction. When consultations involve members of traditionally underrepresented groups, these are not only more inclusive, which is in itself an ethical aim, but pool ideas and observations from a (...) much more diverse array of inhabitants. Inclusivity increases the odds to identify a larger range of weak spots for health security and to design health interventions that are less burdensome on those worst-off. (shrink)

We will explore ecumenical collaboration for the sake of mission in the 21st century in this region. In this sense, we will consider ecumenical relations, theological education, migration and diaspora, and present challenges, and will try to identify the vision of the future. We will do this by focusing on four countries from the region as critical studies: the Czech Republic, Poland, Romania, and Serbia.

Two competing accounts of value incomparability have been put forward in the recent literature. According to the standard account, developed most famously by Joseph Raz, ‘incomparability’ means determinate failure of the three classic value relations ( better than , worse than , and equally good ): two value-bearers are incomparable with respect to a value V if and only if (i) it is false that x is better than y with respect to V , (ii) it is false that x (...) is worse than y with respect to V and (iii) it is false that x and y are equally good with respect to V . Most philosophers have followed Raz in adopting this account of incomparability. Recently, however, John Broome has advocated an alternative view, on which value incomparability is explained in terms of vagueness or indeterminacy . In this paper I aim to further Broome’s view in two ways. Firstly, I want to supply independent reasons for thinking that the phenomenon of value incomparability is indeed a matter of the indeterminacy inherent in our comparative predicates. Secondly, I attempt to defend Broome’s account by warding off several objections that worry him, due mainly to Erik Carlson and Ruth Chang. (shrink)

In this paper I explore the implications of moral vagueness (viz., the vagueness of moral predicates) for non-naturalist metaethical theories like those recently championed by Shafer-Landau, Parfit, and others. I characterise non-naturalism in terms of its commitment to 7 theses: Cognitivism, Correspondence, Atomism, Objectivism, Supervenience, Non-reductivism, and Rationalism. I start by offering a number of reasons for thinking that moral predicates are vague in the same way in which ‘red’, ‘tall’, and ‘heap’ are said to be. I then argue that (...) the moral non-naturalist seeking to countenance moral vagueness faces a dilemma: are moral properties vague, or perfectly sharp? On either horn of the dilemma, serious problems arise for some of the central tenets of non-naturalism: vague properties seem to threaten Objectivism, Supervenience, and Non-reductivism; on the other hand, sharp properties raise problems for Supervenience and Rationalism. The difficulties on each horn of the dilemma are real, and while they may not be insuperable, they do, at the very least, drastically limit the things non-naturalists can consistently say about moral properties, facts, and reasons. (shrink)

Having an adequate and extensively recognized resource governance system is essential for the conservation and sustainable use of crop genetic resources in a highly populated planet. Despite the widely accepted importance of agrobiodiversity for future plant breeding and thus food security, there is still pervasive disagreement at the individual level on who should own genetic resources. The aim of the article is to provide conceptual clarification on the following concepts and their relation to agrobiodiversity stewardship: open access, commons, private property, (...) state property and common heritage of humankind. After presenting each property regime, we will examine whether and how these incentivize the conservation, improvement and sharing of crop genetic resources, and conclude by defending a mixed property regime. (shrink)

This research was carried out in order to verify by simulation Mendel’s laws and seek for the clarification, from the author’s point of view, the Mendel-Fisher controversy. It was demonstrated from: the experimental procedure and the first two steps of the Hardy-Weinberg law, that the null hypothesis in such experiments is absolutely and undeniably true. Consequently, repeating hybridizing experiments as those showed by Mendel, it makes sense to expect a highly coincidence between the observed and the expected cell frequencies. By (...) simulation, 30 random samples were generated with size equal to the number of observations reported by Mendel for his single trait trial, in this case, seed shape; assuming complete dominance, with genes A and a; likewise, it was simulated the results for the experiment with two traits, segregating in separate chromosomes, in this case seed shape, as before, and albumen color, with genes B and b, both loci with complete dominance. In the case of a single trait, the data only showed evidence for rejecting the null hypothesis (Ho ) in 1/30 samples, with (P<0.05). In the case of the 30 samples of the two traits experiment, (Ho ) was rejected only on 3/30 times, when it was set a = 0.05. In both simulations there was a high correspondence between the observed and expected cell frequencies, which is simply due to the fact that (Ho ) is true, and under these conditions, that is what would to expect. It was concluded, that Mendel had no reason to manipulate his data in order to make them to coincide with his beliefs. Therefore, in experiment with a single trait, and in experiments with two traits assuming complete dominance, segregation ratios are 3:1; and 9:3:3:1, respectively. Consequently, Mendel’s laws, under the conditions as were described are absolutely valid and universal. (shrink)

While practitioners think highly of randomized studies, some philosophers argue that there is no epistemic reason to randomize. Here I show that their arguments do not entail their conclusion. Moreover, I provide novel reasons for randomizing in the context of interventional studies. The overall discussion provides a unified framework for assessing baseline balance, one that holds for interventional and observational studies alike. The upshot: practitioners’ strong preference for randomized studies can be defended in some cases, while still offering a nuanced (...) approach to evidence-appraisal, one where not all non-randomized studies are treated equally. (shrink)

What is a valid measuring instrument? Recent philosophy has attended to logic of justification of measures, such as construct validation, but not to the question of what it means for an instrument to be a valid measure of a construct. A prominent approach grounds validity in the existence of a causal link between the attribute and its detectable manifestations. Some of its proponents claim that, therefore, validity does not depend on pragmatics and research context. In this paper, I cast doubt (...) on the possibility of a context-independent causal account of validity. I assess several versions, arguing that all of them fail to judge the validity of measuring instruments correctly. Because different research purposes require different properties from measuring instruments, no account of validity succeeds without referring to the specific research purpose that creates the need for measurement in the first place. (shrink)